Gândirile planetare Un tur dumnezeiesc al galaxiilor

Știința planetară este studiul planetelor, lunilor, asteroizilor, cometelor și a altor obiecte din spațiu. Este un tarc spatios și plurilateral fiecine covarsi o gamă largă de subiecte, de la formarea și evoluția planetelor până la căutarea vieții pe alte lumi.

II. Sistemul Sideral

Sistemul Sideral este vizuina noastră în spațiu. Este o colecție de opt planete, o planetă pitică, multe luni, asteroizi, comete și alte obiecte fiecine orbitează în jurul Soarelui. Planetele din sistemul nostru sideral sunt Argintviu, luceafarul de dimineata, Pământ, Marte, Jupiter, Glont, Uranus și Neptun.

Period

Period este singurul satelit sarman al Pământului. Este un mortaciune stâncos fiecine are colea un beica din dimensiunea Pământului. Period are o atmosferă neobisnuit subțire și nu are apă lichidă la suprafața sa.

Marte

Marte este a patra planetă de la Craiasa. Este o planetă roșie fiecine are colea jumătate din dimensiunea Pământului. Marte are o atmosferă subțire și o suprafață acoperită cu cratere, vulcani și canioane.

Jupiter

Jupiter este a cincea planetă de la Craiasa. Este cea mai tiflitor planetă din sistemul nostru sideral și are de colea 1.300 de ori pranz Pământului. Jupiter are o atmosferă groasă și o suprafață acoperită cu nori.

Glont

Glont este a șasea planetă de la Craiasa. Este a doua cea mai tiflitor planetă din sistemul nostru sideral și are de colea 950 de ori pranz Pământului. Glont are o atmosferă groasă și o suprafață acoperită cu nori.

Uranus

Uranus este a șaptea planetă de la Craiasa. Este a treia planetă ca mărime din sistemul nostru sideral și are de colea 600 de ori pranz Pământului. Uranus are o atmosferă groasă și o suprafață acoperită cu nori.

Neptun

Neptun este a a fixa planetă de la Craiasa. Este a patra planetă ca mărime din Sistemul nostru Sideral și are de colea 17 ori pranz Pământului. Neptun are o atmosferă groasă și o suprafață acoperită cu nori.

Pluton

Pluto este o planetă pitică fiecine a proin odată considerată a nouar planetă de la Craiasa. Pluto are colea o triada din dimensiunea Pământului și are o atmosferă neobisnuit subțire.

Întrebare și răspuns

Î: Fiecare este diferența printre o planetă și o planetă pitică?

R: O planetă este un astru fiecine orbitează în jurul unei stele și este indeajuns de masivă contra a insista propria gravitație să o tragă într-o formă sferică. O planetă pitică este un astru fiecine orbitează în jurul unei stele, este indeajuns de munte contra ca propria sa gravitație să o tragă într-o formă sferică, dar nu și-a curățat disc de alte obiecte.

Î: Fiecare este intenția de căutare a cuvântului acordor „Planetary Ponderings: Contemplating the Nature of Celestial Bodies in Galaxies”?

R: Intenția de căutare a cuvântului acordor „Planetary Ponderings: Contemplating the Nature of Celestial Bodies in Galaxies” este de a a descoperi mai multe intre subiectul științei planetare. Oamenii fiecine caută iest cuvânt acordor sunt pesemne interesați să afle intre diferitele tipuri de planete, intre formarea și evoluția lor și intre rolul lor în cosmos. De analog, ar a merge fi interesați să afle intre căutarea vieții pe alte planete și intre posibilitatea călătoriilor interstelare.

Corpuri cerești	Caracteristici
Sistem stelar	O colecție tiflitor de stele, gaz și pulbere ținute împreună de gravitație
Planetă	Un astru fiecine orbitează în jurul unei stele și nu este o asterisc în sine
Gândește-te	A gândi perfect și amplu la catva
Asterisc	O balon luminoasă de plasmă fiecine inventa lumină și căldură

II. Sistemul Sideral

Sistemul Sideral este sistemul ambasador gravitațional al Soarelui și al obiectelor fiecine îl orbitează, fie franc, fie nedrept. Sistemul Sideral s-a dimensiune actualmente 4,6 miliarde de ani din prăbușirea gravitațională a unui nor molecular urias. Marea marit a masei sistemului se află în Craiasa, restul fiind continut în cele opt planete, planete pitice și corpuri micsora ale Sistemului Sideral. Planetele orbitează în jurul Soarelui pe orbite colea circulare, cu excepția lui Argintviu, a cărui orbită este ușor eliptică. Sistemul Sideral conține, de analog, obiecte mai micsora, cum ar fi asteroizi, comete și meteoroizi.

III. Period

Period este singurul satelit sarman al Pământului. Este a cincea lună ca mărime din Sistemul Sideral și cel mai tiflitor satelit sarman în conexiune cu dimensiunea planetei rarunchi. Suprafața Lunii este acoperită cu cratere formate dupa impactul asteroizilor și cometelor de-a lungul istoriei rarunchi de 4,5 miliarde de ani. Period nu are atmosferă și nici apă lichidă la suprafața sa. Cu toate acestea, există dovezi că ar a merge a fi gheață pe Lună, iar oamenii de știință investighează în momentos posibilitatea existenței vieții pe Lună.

IV. Marte

Marte este a patra planetă de la Craiasa și a doua cea mai mică planetă din sistemul nostru sideral. Este, de analog, singura planetă din sistemul nostru sideral fiecine poartă numele unui zeu papistas. Marte este o planetă roșie și este deseori numită „Zodie roșie”. Cest sarguinta se datorează faptului că oxidul de lama din solul marțian îi conferă o paprica roșiatică. Marte are o atmosferă neobisnuit subțire, iar suprafața sa este acoperită cu cratere, vulcani, canioane și calote polare. Marte este o planetă neobisnuit interesantă, iar oamenii de știință sunt dornici să afle mai multe intre ea.

V. Jupiter

Jupiter este a cincea planetă de la Craiasa și cea mai tiflitor planetă din sistemul nostru sideral. Este un urias gazos cu o masă de spre 318 ori mai tiflitor decât cea a Pământului și un diametru de 11 ori mai tiflitor decât cel al Pământului. Jupiter este combinat în magistral din hidrogen și heliu, cu o catatime mică de invatatura mai grele. Are o atmosferă groasă, cu o structură complexă și un dinauntru perfect intre fiecine se a cugeta că este combinat din hidrogen metalicesc chef. Jupiter are un câmp magneticesc intens și un număr tiflitor de luni, printre fiecine cel puțin 79 au proin confirmate.

VI. Glont

Glont este a șasea planetă de la Craiasa și a doua ca mărime din Sistemul Sideral, după Jupiter. Este un urias gazos cu o rază mijlocie de colea 9,5 ori mai tiflitor decât cea a Pământului. Glont este combinat în magistral din hidrogen și heliu, cu o catatime mică de invatatura mai grele. Se a cugeta că interiorul planetei este combinat dintr-un umbreluta-de-apa de gheață solidă și rocă înconjurat de un cotrog de hidrogen metalicesc chef. Anturaj exterioară este compusă din hidrogen și heliu, cu urme de apă, spirt-de-tipirig și metan.

Glont are un formatie de inele marcat fiecine este combinat din particule micsora de gheață și rocă. Se a cugeta că inelele s-au dimensiune dupa ciocnirea cometelor sau asteroizilor cu lunile înghețate ale planetei. Glont are 62 de luni cunoscute, printre fiecine cel mai tiflitor este Urias. Urias este a doua cea mai tiflitor lună din Sistemul Sideral după Ganimede. Este o lună unică, gelozie are o atmosferă groasă fiecine este compusă din nitrogen, metan și argon.

Glont este o planetă frumoasă fiecine este deseori vizibilă cu ochiul slobod de pe Pământ. Este o țintă populară contra astronomii amatori și a proin vizitată de mai multe nave spațiale, inclusiv de misiunile Voyager 1 și 2.

VII. Uranus

Uranus este a șaptea planetă de la Craiasa și a treia cea mai tiflitor planetă din Sistemul Sideral. Este un urias gazos cu o rază mijlocie de 25.559 km (15.875 mi), puțin mai tiflitor decât Neptun. Uranus este cea mai academic planetă din Sistemul Sideral, cu o temperatură minimă de 49 K (−224 °F; -143 °C).

Anturaj lui Uranus este compusă în magistral din hidrogen și heliu, cu urme de metan, spirt-de-tipirig și apă. Se a cugeta că interiorul planetei este combinat dintr-un mijloc stâncos înconjurat de un cotrog de hidrogen chef și heliu. Uranus are un câmp magneticesc neobisnuit anemic, fiecine este mare mai anemic decât câmpurile magnetice ale lui Jupiter și Glont.

Uranus are un formatie de 27 de luni cunoscute, printre fiecine cele mai omagia sunt Titania, Oberon, Umbriel, Ariel și Miranda. Se a cugeta că lunile s-au dimensiune din același perghel de palpabil fiecine a dimensiune Uranus însuși.

Uranus este o planetă neobisnuit interesantă, iar oamenii de știință încă învață intre numeroasele rarunchi mistere.

Neptun

Neptun este a a fixa și cea mai îndepărtată planetă de Craiasa din sistemul nostru sideral. Este un urias gazos cu o masă de 17 ori mai tiflitor decât cea a Pământului și o rază de 3,8 ori mai tiflitor decât cea a Pământului. Neptun este a patra cea mai tiflitor planetă din sistemul nostru sideral după diametru și a treia ca mărime după masă. Este de 17 ori mai munte decât Pământul și de 1,7 ori mai munte decât Uranus, dar taman puțin mai munte decât Glont. Neptun este cel mai pretios printre cei star giganți gazosi.

Anturaj lui Neptun este compusă în magistral din hidrogen și heliu, cu urme de metan, spirt-de-tipirig și apă. Se a cugeta că interiorul planetei este combinat dintr-un mijloc stâncos înconjurat de un cotrog de hidrogen chef și heliu. Anturaj lui Neptun este neobisnuit activă, cu vânturi fiecine pot aghesmui viteze de până la 1.600 de kilometri pe oră (1.000 de mile pe oră). Zodie are un câmp magneticesc intens, intre fiecine se a cugeta că este generat de rotația planetei.

Neptun are 14 luni cunoscute, printre fiecine cel mai tiflitor este Triton. Triton este o lună tiflitor, înghețată, cu o orbită retrogradă. Se a cugeta că este un completare arestat din Centiron Kuiper. Neptun are, de analog, un formatie de inele, fiecine este combinat din palpabil întunecat, prăfuit.

Neptun a proin dezvelit de Johann Galle în 1846. A proin cordea planetă descoperită folosind matematică. Urbain Le Verrier, un zodier frantuz, prezisese existența lui Neptun pe musca neregulilor de pe disc lui Uranus. Galle a intrebuintat calculele lui Le Verrier contra a-l găsi pe Neptun în câteva ore de la poziția sa prezisă.

IX. Pluton

Pluto este o planetă pitică situată în Centiron Kuiper, o plasa de obiecte înghețate decinde de disc lui Neptun. A proin descoperită în 1930 și a proin inițial clasificată vertical a nouar planetă de la Craiasa. Cu toate acestea, în 2006, Uniunea Astronomică Internațională (IAU) a redefinit termenul „planetă” contra a a indeparta Pluto și alte obiecte din Centiron Kuiper. Pluto este respectat actualmente o planetă pitică, alături de Ceres, Eris, Haumea și Makemake.

Pluto are colea aceeași masura cu Eris, dar are o masă mare mai mică. De analog, este mare mai înghețată decât Eris, cu o temperatură la suprafață de colea -228°C (-370°F). Anturaj lui Pluto este compusă în magistral din nitrogen, metan și monoxid de indigo.

Pluto are o orbită neobisnuit eliptică, fiecine o a aromi de la colea 4,4 miliarde de kilometri (2,7 miliarde de mile) de la Craiasa la periheliu la colea 7,3 miliarde de kilometri (4,5 miliarde de mile) la afeliu. Aceasta înseamnă că distanța lui Pluto față de Craiasa variază cu un stare de colea 3.

Pluto are cinci luni cunoscute: Charon, Styx, Nix, Kerberos și Hydra. Charon este cea mai tiflitor lună și are colea jumătate din dimensiunea lui Pluto. Celelalte luni sunt mare mai micsora și toate au formă neregulată.

Pluto a proin vizitat de a explora spațială New Horizons în 2015. New Horizons a făcut un adunatura asemanator al lui Pluto și a returnat o mulțime de date intre zodie pitică. New Horizons a dezvelit și mai multe luni noi în jurul lui Pluto.

Pluto este un completare fermecator și încă este afectat de astronomi. New Horizons ne-a oferit o cautatura peste suprafeței lui Pluto, dar sunt încă multe lucruri pe fiecine nu le știm intre această planetă pitică.

Î1: Ce este un astru?

Un astru este fiece completare fiecine se află în spațiu, inclusiv planete, luni, stele, asteroizi, comete și meteoroizi.

Î2: Fiecare sunt diferitele tipuri de corpuri cerești?

Diferitele tipuri de corpuri cerești includ planete, luni, stele, asteroizi, comete și meteoriți.

Î3: Fiecare este rolul corpurilor cerești în cosmos?

Corpurile cerești joacă o pluralitate de roluri în cosmos, inclusiv furnizarea de lumină și căldură, crearea de modele meteorologice și susținerea vieții.